Support Doctors Without Borders in Haiti

"Civil Society

http://victor-roncea.blogspot.com/feeds/posts/default

Translated from: Romanian to English

FATHER JUSTIN TO 91 YEARS. Get Happy Birthday, Father!

See more video of Events

view original

European Civilization began at the foot of the Carpathian Mountains. Cucuteni at New York University until April 25, 2010. Marija Gimbutas: "The Romanian space was the heartland of the Old European Civilization "

Dan Tanasa: "TheNew York Times ", the most prestigious U.S. newspaper aleAmericii, published on November 30, 2009 article in the section Scienceun exhibition "The Lost European Culture, Pulled FromObscurity " article by John Noble Wilford.
The exhibition, open to the public until the date of April 25, 2010, is gazduitade the Institute for the Study of the Ancient World by laUniversitatea in New York.
Exhibition hosting by others, exhibits an invaluable cultural belonging Cucuteni careatesta that civilization began in the foothills of the Carpathians, cumult ahead of the Greek or Roman civilization.
"Inainteagloriei that was Greece and Rome, before even the first cities aleMesopotaniei or temples along the Nile, lived dejos the Danube valley and at the foot of the Balkans were the first people inarta, technology and commerce at large distance.
For 1,500 years, starting earlier than the year 5000 I Chr., They worked the land ss auconstruit cities, some 2,000 homes. They were mesteripriceputi bronze art, new technology of that time. Inmormintele they found an impressive variety of ornaments for the neck and jewelry staples in a cemetery were found, caansamblu gold, ancient artifacts from around the world 'titreazaNew York Time.

You can read the article in the New York Times here: http://www.nytimes.com/2009/12/01/science/01arch.html addition http://www.nytimes.com/slideshow/2009/11/25/science / 112409_ARCH_index.html and http://www.nyu.edu/isaw/exhibitions/oldeurope/
See also works Lithuanian-born American anthropologist Marija Gimbutas: "The Romanian space was the heartland of the Old European Civilization "

view original

MAXIMUM immorality: Andrei Plesu exposed as a plagiarist by Adrian Marino. "Mafia Machado-Plesu ", put the wall on Marino's Testament "Life of a man alone ". Minima Moralia: Plesu has pockets Sartre and Adorno

view original

MAXIMA IMORALIA: Andrei Plesu demascat drept plagiator de Adrian Marino. "Mafia Liiceanu-Plesu", pusa la zid in Testamentul lui Marino "Viata unui om singur". MINIMA MORALIA: Plesu i-a buzunarit pe Sartre si Adorno

Despre Andrei Pleşu

„Mi se părea ridicol a fi exclus din literatura română de acest moralist cu lipsă la cântar - cu o operă destul de subţire - care împrumută de la alţii titlul unei cărţi („Minima moralia”) fără s-o declare.”

Despre Dinescu

„Biata Românie şi biata tânără democraţie românească, în care unii dintre purtătorii săi de cuvânt şi lideri de opinie sunt de calitatea unui golănaş, suburban, incult, agresiv şi obraznic, gen Mircea Dinescu.”

Despre Gabriel Liiceanu

„Liiceanu devine conştiinţa naţiunii. Al său «Apel la lichele », supremul manual de etică civică. O astfel de mentalitate transformată în monopol cultural este plină de implicaţii nocive. (...) La Cluj, m-am lovit, în permanenţă, de aşa-zisa Şcoală Zaciu. La Bucureşti, cu aceeaşi virulenţă, de mafia Liiceanu- Pleşu. Atacuri, obstrucţii, denigrări permanente. Uneori, la limita ilegalităţii evidente. ”

Adrian Marino, fost detinut politic la Aiud si Canal

Cronica tardiva: Cum i-a buzunarit "filosoful" Plesu pe filosofii Sartre si Adorno

de Dorin Suciu

Bine zice Ecleziastul ca toate isi au vremea lor si „fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul sau”. Lucrurile nefacute la timp se razbuna. Recunosc, cu oarecare jena, ca abia recent am citit cartea lui Andrei Plesu, Minima moralia, desi a aparut in 1988, a fost reeditata de doua ori si toata lumea buna a „lecturat-o”. Si mai rau: am parcurs-o dupa ce am citit o alta carte, scoasa pe piata nu cu mult timp in urma de editura ART, si care poarta acelasi titlu – Minima moralia – dar care apartine lui Theodor Adorno! Una dintre cele mai importante carti ale marelui filosof german, scrisa in exilul sau american intre 1944 si 1947, si aparuta in prima editie in 1951.

Si asa au inceput sa ma chinuiasca intrebarile: chiar sa nu fi stiut Andrei Plesu ca mai exista o carte cu acelasi titlu? Sa fi „picat” pe nume intr-o clipa de inspiratie geniala, caci, nu-i asa, „marile idei se intâlnesc”? Sau sa fi stiut, dar sa nu-i fi pasat? Sa fi considerat scrierea unei carti cu acelasi titlu a unui autor celebru ca pe un „challange” - o provocare? Dar atunci de ce nu a scris „Critica ratiunii pure”? Sau, pentru ca ratiunea nu poate cunoaste totul, având in schimb o valoare in domeniul practic, contingent cu morala, sa fi scris eventual „Critica ratiunii practice”... Oare sa fi rationat conform unui silogism: Adorno e filosof - Adorno a scris Minima moralia; eu scriu Minima moralia, deci si eu sunt filosof... ?

Ca sa ma lamuresc, am citit si recitit cartea dlui Plesu. Editia a III-a, aparuta la Humanitas in 2004. Am inceput cu coperta I, apoi am intors cartea la coperta a IV-a, cea pe care este redat textul de prezentare. Si am citit: „Traim intr-o inflatie baroca a competentei morale, intr-o lume a carei principala dezordine risca sa fie faptul ca toti membrii ei se simt moralmente in ordine sau ca toti resimt dezordinea proprie drept neglijabila. L'enfer c'est les autres - parem a concede cu totii. Prin urmare, le paradis c'est nous-mêmes”. Semnat, Andrei Plesu.

Marturisesc ca am fost putin mirat. Pentru ca formularea „L'enfer c'est les autres” – Infernul sunt ceilalti - este una foarte cunoscuta. M-as fi asteptat deci ca dl Plesu sa fi scris ceva ce genul: „Parafrazându-l pe Jean-Paul Sartre, cu al sau L'enfer c'est les autres etc”. Am inceput sa citesc si am ajuns la pagina a 13-a, de unde era extras fragmentul prezentarii. Aici nedumerirea mea a crescut. Credeam ca voi gasi macar o referire la marele scriitor si filosof francez, cu atât mai mult cu cât traducerea piesei „Huis clos” - „Cu usile inchise” -, in care, spre final, personajul Garcin are celebra replica: „Nu-i nevoie de flacari si de smoala, infernul sunt Ceilalti”, a aparut la E.P.L.U. inca din 1969 fiind reeditata in 1981 la Editura Minerva. Nu este inutila nici informatia ca traducerea, care apartine lui Mihai Sora, a mai aparut in volum la editura RAO in anii 1998, 1999 si 2007, sau ca piesa a fost pusa in scena in 1982 la Teatrul Bulandra in regia lui Mihai Maniutiu, cu Marcel Iures in rolul lui Garcin, Irina Petrescu jucând-o pe Ines iar Mirela Gorea pe Estelle.

M-am tot intrebat, si ma mai intreb, de ce in niciuna dintre cele trei editii ale cartii sale, Andrei Plesu nu l-a mentionat pe Sartre ca sursa? „Infernul sunt ceilalti” nu este nici pe departe o expresie comuna, ci dimpotriva, iar in scris, spre deosebire de vorbirea familiara, citarea devine obligatorie. Cu atât mai mult cu cât premisa conceptuala a cartii este fundamentata pe interpretarea formularii lui Sartre, in sensul „inflatiei baroce a competentei morale”. Adica fiecare ne simtim moralmente in ordine, apartinem „baietilor buni” – suntem paradisul, in timp ce ceilalti fac parte dintre „baietii rai”, fiind infernul.

Dar vai, interpretarea dlui Plesu este profund eronata. Intr-un comentariu scris in 1965, ca preambul al inregistrarii fonografice a piesei, Sartre explica de ce ii resimtim pe cei din jur ca insusi infernul: „Pentru ca ceilalti sunt de fapt ceea ce este mai important in noi insine, pentru propria noastra autocunoastere. Când ne gândim la noi insine, când incercam sa ne cunoastem, de fapt noi folosim cunostintele pe care ceilalti le au despre noi. Ne autojudecam prin cunostintele pe care ceilalti le au despre noi, pe care ni le-au dat pentru a ne judeca. Orice as spune despre mine, judecata celuilalt isi face loc. Vreau sa spun ca, daca raporturile mele sunt proaste, asta e asa pentru ca sunt total dependent de celalalt si atunci, intr-adevar, sunt in infern”. Concluziile se impun de la sine : Andrei Plesu fie ca nu l-a citit pe Sartre,desi cartea ii statea la indemâna, fie ca il interpreteaza dupa ureche. Pentru edificare, pasajul citat din Jean-Paul Sartre poate fi gasit la http://www.alalettre.com/sartre-huisclos.htm.

Am cititit si recitit cartea. Este scrisa cu reala indemânare literara si este plina de citate care dovedesc eruditia autorului. In 161 de pagini sunt citati, cam de-a valma: J.M. Guyau, Heidegger, Platon, Noica, Socrate, Kant, Hegel, Dostoevski, Ibsen, Kierkegaard, Nietzsche, Max Scheler, Soloviov, Berdiaev, Sfântul Augustin, Aristotel, Maurice Morgann, Shakespeare, Hugo, Daniel Defoe, Ananda K. Coomaraswamy, Goethe, Derrida, Antonie cel Mare, Cicero, Quintilian, Michelangelo, Isidor din Sevilla, Protagoras, J.J. Pollitt, Cennino Cennini, Homer, Montesquieu, Mallarmé, Marx, Origen, Felix Cleve, Epictet, Mircea Eliade, Georg Simmel, Walter Otto, Jean Anouilh, Ibn Arabi, Michel Tournier, Gogol, Neumann, Tertulian.

In mod straniu, singurii care scapa citarii sunt Theodor Adorno si Jean-Paul Sartre...

Din punct de vedere filosofic, Minima moralia, in varianta Plesu, este un mare gol tivit pe margini cu eruditie. Un gol pe care autorul incearca sa il umple cu formulari deliberat alambicate, voit paradoxale, si cu o structura de speculatii mai mult sau mai putin logice. Dar, asa cum scria William James, „Filosofia este o problema de viziune pasionala, mai degraba decât de logica; logica o intrebuintezi doar pentru a o folosi pentru motivarea viziunii”.

„Viziunea pasionala” din care s-a nascut cartea lui Andrei Plesu nu este una filosofica ci aceea a justitiarului improvizat din cauza caderii in dizgratia Partidului Comunist in urma implicarii sale involuntare in mizeria „meditatiei transcendentale”. Culpabilizarea la gramada a colaboratorilor si profitorilor regimului (printre care s-a numarat el insusi) si a celor care nu aveau nici un fel de vina decât ca incercau instinctual sa supravietuiasca in infernul absurd al unui regim totalitar, este rodul frustrarii sale.

Asa cum s-a mai observat (Isabela Vasiliu – Scraba, De ce nu a facut Andrei Plesu filosofie), aceasta „paradigma a nediferentierii” a deschis larg, dupa decembrie 1989, procesul culpabilizarii de catre falsele elite, a natiunii române in ansamblul ei, ca suferind de degenerescenta morala. Din capul fostului ministru al culturii, precum Atena din capul lui Zeus, s-a nascut H.R. Patapievici, cel care a proclamat ca „radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii”, sau ca „Suntem un popor cu substanta tarata... Aceasta e tristetea conditiei de român: murdar, insa cu o constiinta care nu este pe de-a intregul murdara: murdar malgré soi, maculat in fasa”. Dupa care a fost pus sa conduca Institutul Cultural Român.

Ne mai consoleaza dl Plesu când ne spune (Minima moralia, p.15) ca „specialistul in etica poate avea competenta etica, dar nu are, in chip necesar, autoritate si competenta morala”. Mai ales daca ii buzunareste pe pe Jean-Paul Sartre si Theodor Adorno...

Vezi si

Civic Media: AltFel despre Plesu si Liiceanu

Cititi mai jos, pentru inceput, Scrisoarea I si Scrisoarea a II-a, de Andrei Gabriel Plesu catre tovarasul Secretar General al Partidului Comunist Roman, Nicolae Ceausescu, angajamentul tovarasului Andrei Plesu in fata organelor de Partid si Declaratia prin care confirma relatia de subordonare fata de ofiterul de Securitate din Srviciul "Arta-Cultura-Presa", Vasile Malureanu, pensionat ulterior cu grad de general din SRI

Andrei Plesu a fost prima propunere a conspiratorului Ion Iliescu pentru fotoliul de ministru al Culturii in Guvernul FSN condus de Petre Roman dupa lovitura de stat din decembrie 1989. Iar una dintre primele sale actiuni in calitate de ministru a fost sa ofere - cu aprobarea lui Ion Iliescu si a lui Petre Roman - intreaga Editura Politica a Partidului Comunist cu cea mai performanta tipografie dintre toate editurile romanesti direct tovarasului sau, Gabriel Liiceanu. Nici astazi nu este clar cum un bun al statului s-a transformat peste noapte in editura privata Humanitas. Tot Andrei Plesu si Petre Roman se remarca prin sprijinul pe care l-a adus infiintarii si dotarii revistei "Romania Mare". Gestul ministrului Plesu l-a determinat pe disidentul anticomunist Dan Petrescu sa se retraga din ministerul Culturii. Dar pe Andrei Plesu nici macar sangeroasa mineriada din iunie 1990 nu l-a clintit din loc. Dupa ce l-a condus la aeroport pe Gabriel Liiceanu, in dimineata zilei de 14 iunie, Plesu s-a oprit la redactia fostului ziar al partidului "Scanteia", "Adevarul" aservit atunci complet FSN, unde a lasat un indemn la "curatenie", aparut chiar pe prima pagina a ziarului. De atunci, Plesu a mers tot inainte in structurile tuturor guvernarilor care au trecut peste Romania. Pe cand era ministru de Externe, nu a ezitat nici sa-si subventioneze de la stat propria publicatie, "Dilema", nici sa accepte, 1.000.000 de marci din partea unei fundatii germane, livrate prin ONG-ul sau - Colegiul Noua Europa - desi era se afla in functie oficial, de demnitar al statului roman. Multi oameni normali s-au intrebat ce il tine "sus" pe Andrei Plesu, cel care a plagiat pana si titlul cartii sale de "referinta" - Minima Moralia este titlul original al cartii filosofului Theodor W. Adorno, publicata in 1951. Un raspuns ar putea fi in aceasta DECLARATIE, pe care o publicam aici, si din care reiese adevarul despre adevarata natura interioara a lui Andrei Gabriel Plesu. "Mentionez ca la cateva saptamani dupa aceste evenimente - Afacerea Meditatia Transcedentala, nota red - am avut o lunga conversatie cu tov. Malureanu de la Ministerul de Interne, in cuprinsul careia l-am informat asupra celor petrecute". Vasile Malureanu era ofiter al Departamentului Securitatii Statului, Directia I, Serviciul "Arta -Cultura - Presa". Dupa 1989, Vasile Malureanu a ramas in stransa legatura cu Andrei Plesu, oficialul tuturor guvernarilor post-decembriste. Vasile Malureanu a iesit la pensie recent, din SRI, cu gradul de general. Poate asa se explica si graba cu care un filosof de talia lui Andrei Plesu nu a ezitat sa-si puna manecute negre si sa se infunde in arhivele mizere ale Securitatii, preluate de CNSAS...

Continuarea la

Secretele lui Plesu sau Despre ingerii cazuti (III)

Exempt: a new chance, not a victory

Written by Corneliu Vlad
The alternative offered by Spartan mothers to their sons go into battle, Cuscuta or shield, is too trenchant ultimatum, but, by participareasa American space shield in Europe, Romania is entering a jocglobal of great complexity and many unknown (for any event Bucureştiîn ). A serious game, not necessarily in terms of dangerous, though ... seriously, that is of great responsibility, because securitateanaţională undertake, with all that implies it - benefits, certain or possible, but şiriscuri, costs, sacrifices.
Parteneriatulstrategic the U.S. does not require us to accept the invitation preşedinteluiObama, but we could not decline, polite and netemeinicargumentat. Naturally, the head of state and CSAT gave a positive primrăspuns followed to rule and Parliament BAPO and people through a referendum. However, the final decision made rashly or poatefi not prompt, how to say next. So Româniaeste first state to give an initial response to the prompt and enthusiastic. Why other U.S. strategic ally, and its partners in NATO as Turciasau Greece, and Bulgaria, countries around us, we have taken oînainte, why in Poland, Czech Republic, Hungary, the original version was too scutuluinu to please people? It is reflected.
Then Romania's national security is part of the security of arealulNATO as famous principle of musketeers, we should oareconsultaţi and these allies before taking the final decision on what nepriveşte? In fact, we really allowed to take such decision without atrata and with them?
About the new form of shield do not know much,'re not even Russian Foreign Minister, who publicly called detalieriWashingtonului. Cute is (it could be something funny in a serious problemăatât) that while almost all Western analysts were surprised by the news given by auarătat Basescu lorruşi colleagues are not surprised or so argue. May bineinformaţi are Russians?
In November, politicians and commentators expressed aprecierifelurite, but mostly favorable. Some speak, triumphalist, the ovictorie the country's foreign policy, which in a sense true, for showing confidence strong U.S. ally in Romania. Darîntr earn a victory. The Shield win, in fact recover, security, or security that is necessary for that vorostiliza relations with Iran, with Russia because of American domestic prezenţeimilitare and participation in American scutulantirachetă. We have a security umbrella, it is claimed. Darpoate there was no need to expose our rain. The shield redobândimcoeficientul security that we would not be lost if we aveascutul, but in addition, we load and additional risks, maipierdem and others. Without a shield, for instance, maybe Iran should be entered înproiectul Nabucco and in relations with Russia had not yet occurred unimpediment. It says that the shield will give more force negociereBucureştiului when dealing with Moscow. They would, as if there any finger arapropia Romanian americanantirachetă system control buttons.
Things are more nuanced.

More correct would be săvorbim not a victory, but a chance for a new start in relations United cuStatele. Romanian-American negotiations on the shield, foarteimportante are still strict, punctual also not wear very high level. All bilateral relations with the U.S. is, however, or should be, much more comprehensive. Romania seglobalizează excellent, the American paradigm, but alesmilitarmente. If, on the relationship with the U.S., we reach a similar level of investment şiîn (Bechtel? Ford help you?) Şitehnologiile, and computer science, and freedom of movement (see U.S. problemavizelor Romanian citizens), in a context tenderisers deacceptarea shield, then, yes, it is worth and risks may şicosturile for new project.
Informal comments on the draft shield dinRusia in Romania are, and they, and range from foartediverse irony in putting on guard, passing and princonstatări like nothing special. Moscow's official reaction însăcât s. ..

view original

SCUTUL: o nouă şansă, nu o victorie

Scris de Corneliu Vlad
Alternativa oferită de mamele spartane fiilor lor plecaţi în luptă, Cuscut sau pe scut, este prea tranşant ultimativă, dar, prin participareasa la scutul spaţial american din Europa, România intră într-un jocglobal de mare complexitate şi cu multe necunoscute (pentru Bucureştiîn orice caz). Un joc grav, nu neapărat în sensul de periculos, deşi...Grav, adică de mare responsabilitate, pentru că angajează securitateanaţională, cu tot ce implică ea - avantaje, certe sau eventuale, dar şiriscuri, costuri, sacrificii.
Parteneriatulstrategic cu SUA nu ne obligă să acceptăm invitaţia preşedinteluiObama, dar nici nu am putea-o declina, politicos şi netemeinicargumentat. În mod firesc, şeful statului şi CSAT au dat un primrăspuns pozitiv, după care urmează să se pronunţe şi Parlamentul, bapoate şi poporul, printr-un referendum. Oricum, decizia finală nu poatefi luată pripit sau cu celeritate, cum se spune mai nou. Şi aşa Româniaeste primul stat care a dat un răspuns iniţial prompt şi entuziast. Dece alţi aliaţi strategici ai SUA, parteneri şi ei în NATO, ca Turciasau Grecia, sau Bulgaria, ţări de prin preajma noastră, nu ne-au luat-oînainte, de ce în Polonia, Cehia, Ungaria, varianta iniţială a scutuluinu a prea fost pe placul populaţiei? E de reflectat.
Apoi,securitatea naţională a României este parte a securităţii din arealulNATO, conform faimosului principiu al muschetarilor, n-ar trebui oareconsultaţi şi aceşti aliaţi înainte de a se lua decizia finală în ce nepriveşte? De fapt, avem oare voie să luăm o asemenea decizie şi fără atrata şi cu ei?
Despre noua variantă de scut nu ştim mare lucru, nuştie nici măcar ministrul rus de Externe, care a cerut public detalieriWashingtonului. Nostim este (dacă poate fi ceva nostim într-o problemăatât de serioasă) că în timp ce mai toţi analiştii occidentali s-auarătat surprinşi de vestea dată de preşedintele Băsescu, colegii lorruşi nu sunt surprinşi sau cel puţin aşa susţin. Sunt ruşii mai bineinformaţi?
La noi, politicienii şi comentatorii exprimă aprecierifelurite, dar preponderent favorabile. Unii vorbesc, triumfalist, de ovictorie a politicii externe a ţării, ceea ce într-un fel e adevărat,căci arată încrederea puternicului aliat american în România. Darîntr-o victorie câştigi ceva. Prin scut câştigăm, de fapt recuperăm,securitate, adică acea securitate care e necesară pentru că se vorostiliza relaţiile cu Iranul, cu Rusia, tocmai din cauza prezenţeimilitare americane pe teritoriul naţional şi a participării la scutulantirachetă american. Vom avea o umbrelă de securitate, se susţine. Darpoate nu era nevoie să ne expunem ploii. Prin scut, redobândimcoeficientul de securitate pe care nu l-am fi pierdut dacă n-am aveascutul, dar, în plus, ne mai încărcăm şi cu riscuri suplimentare, maipierdem şi altele. Fără scut, de pildă, poate că Iranul ar fi intrat înproiectul Nabucco, iar în relaţiile cu Rusia n-ar fi intervenit încă unimpediment. Se afirmă că scutul va da mai multă forţă de negociereBucureştiului atunci când tratează cu Moscova. Ei aş, de parcă s-arapropia vreun deget românesc de butoanele sistemului americanantirachetă.
Lucrurile sunt însă mai nuanţate.

Mai corect ar fi săvorbim nu de o victorie, ci de o şansă, de o nouă şansă în relaţiile cuStatele Unite. Negocierile româno-americane pe tema scutului, foarteimportante, sunt totuşi stricte, punctuale, de altfel nu se vor purtala nivel foarte înalt. Ansamblul relaţiilor bilaterale cu SUA este,însă, ori ar trebui să fie, mult mai cuprinzător. România seglobalizează excelent, în paradigma americană, dar mai alesmilitarmente. Dacă, pe relaţia cu SUA, am ajunge la un nivel similar şiîn ce priveşte investiţiile (Bechtel? Ford, pe care îl ajutăm?), şitehnologiile, şi informatica, şi libertatea de mişcare (vezi problemavizelor SUA pentru cetăţenii români), într-un context frăgezit deacceptarea scutului, atunci, da, se merită şi riscurile, poate şicosturile, pentru noi, ale proiectului.
Comentariile neoficiale dinRusia pe marginea proiectului scutului din România sunt, şi ele, foartediverse şi merg de la ironii la puneri în gardă, trecând şi princonstatări de genul Nimic deosebit. Reacţia oficială a Moscovei e însăcât se poate de clară. Întâmplător sau nu, la numai o zi după ştirea dela Cotroceni, preşedintele Medvedev a aprobat Noua doctrină militară aRusiei, care califică drept principale ameninţări la adresa Rusieiextinderea NATO şi sistemele de apărare antirachetă. România esteimplicată în ambele situaţii. De aceea, decizia românească privitoarede scut e prea importantă pentru a se limita la impulsuri de genulamericanofiliei naive sau al rusofiliei rudimentare, căci sunt angajateaici chiar statutul şi marja de acţiune ale României în lume, şi pentrumult timp de acum înainte.
În dezbaterea naţională ce va avea locprobabil în materie, nu-şi au locul nici disputele partizane, pătimaşe,între partide, între lideri, nici simpatiile şi resentimentele maivechi sau mai noi ale elitelor sau muritorilor de rând. O judecată larece, pe ce se ştie, pe ce se poate prevedea sau bănui, pe ce serveşteinteresul naţional, e singura formulă la îndemână pentru a se găsirăspunsul la sfidarea atât de angajantă căreia îi facem faţă.

Scutul: o nouă şansă, nu o victorie
Curentul - luni, 08 februarie 2010

DOCUMENTARY. Plight of the Romanians in Ukraine: the deportations and mass killings to cultural genocide. Assoc Prof Dr Trajan Valentine Ponce forget about Romans

Changing ethnic composition and demographic involution românilorbucovineni in Soviet and post-Soviet period has undergone multeperioade: 1940-1941, 1944-1991 and post 1991. Professor Ponce present ordeal TraianValentin denationalization Romanians dinBasarabia historic Bukovina, Herta and Hotin lands and Romanian aratăcâţi we live today in Ukraine, deprived of the elementaredrepturi. We continue to present excerpts from an exclusive study ştiinţificoferit newspaper "current".

Evenimenteletragice the summer and autumn of 1940 led importanteschimbări territorial and demographic poporulromân our country as a whole.
As a result of the Ribbentrop-Molotov Pact prevederilorsecrete, Bessarabia, Northern Bucovina were incorporated şiŢinutul Herta USSR (57,549 square km) in urmaultimatumurilor in June 1940 and the cession of northern Transylvania (43,500 square km) and the Quadrilateral (7412 sq. km ), Romania lost, Always, one third of its national territory.
Northern Bukovina ladata its annexation by the Soviet Union, was a 6000 square kilometer area decirca and Herta land, 340 square kilometers in total 6340 kmp.Autorităţile the Kremlin were in this territory, which adds an area of about 1760 detached kilometers from the county Northern Hotin, Chernivtsi region, with a total area de8.100 kilometers, which have incorporated it into the Ukrainian SSR, now, in 1991, the Republic of Ukraine.

Deportations and mass killings

Populaţiaromânească the two historic districts annexed Bukovina (Cernăuţişi Storozhynets) and part of the former county of Anton Rada of fostestimată Golopentia (for 1940) to 154,000 inhabitants, of which more must be added about 50,000-60,000 Romanian dinŢinutul Herta and the county Radauti.
In the years 1940-1941, Bukovina saw massive demographic changes brought about by:
• withdrawal of the army and the Romanian administration, while a large segment of the population curefugierea Romanian denoua beyond borders;
• repatriation of Germans, the Poles and Hungarians;
• deportation of the Romanian population in parts of the USSR, especially in Siberia;
• mass killings committed by troops of the NKVD, the Soviet Red Army or the militia.
Although almost 70 years past the events are not known cifreleexacte and extent of population movements, with excepţiarepatrierilor.
It is not known nor the exact amount of deportărilorpentru that period, though after returning Romanian authorities in 1941, Antonescu ordered a census alpersoanelor deported. Romanian authorities have reinstalled realizatliste rated on localities, but they reflect a small măsurăamploarea deportations.

Denationalization ordeal continues today

Dupăanul 1944 and to date, the Soviets and then continued action celeucrainene dissipation and denationalization aelementului Romanian ethnic, initially by means of brutal, then totmai sophisticated, both those remaining and those settled in altezone Soviet Union. Veritabilul cultural genocide had carezultat end of a complex process of denationalization Romanians carecontinuă today.
A telling example of înstrăinarearomânilor Northern Bukovina (very close to what it aîntâmplat in Bessarabia), is where descendants răzeşilordintre Prut and Dniester Hotinului area, whose number was diminuatatât much that currently are about dispariţie.Recensământul union in 1989 illustrates that Romanians dinregiunea Chernivtsi, registered on the basis of nationality, have declaratdoar of 50% that are native Romanian, ceilalţideclarând Russian or Ukrainian as mother tongue.

How many are Romanian in Ukraine

Conformrecensămintelor 1959, 1970, 1979 and 1989, although the number of Romanians acrescut moderate their share in total population decreased regiuniiCernăuţi in a dramatic manner. The explanation lies îndeosebiîn official policy of the authorities in Moscow that Kiev is given a state policy of support of ...

view original

PARENT Univ Prof Dr Ovidiu Moceanu: FAITH Eminescu

Cineciteşte criticism and literary history remains surprised celpuţin Eminescu two trends, accountable, after all, each in its way, or by misunderstanding particular site that you have preocupareapentru those of faith in the work of Eminescu, or prinsupralicitarea issues over others. It is however a great distanţăprea between the atheist and believe Eminescu ... proposes to shift among the saints (is also a view, not to zicemaltcumva). Tudor Vianu (Poetry of Eminescu, 1930, ch. Luceafarul), weighted or maybe just cautious (in time there is an absolutely contradicts careîl book), says: "Perhaps if the momentum to become discipline Dumnezeuar his being a last heat binefăcătoarear be transformed his pessimism and hope cătreimobilitatea world thought her aspiration to perfection, but so cumstau things, "the waves of its sensitivity, sometimes volcanic, sometimes slow and sweet, feel deep uneimari colds. Criticulvorbise about "the world's tripartite structure, visible in Luceafarul (man, star, God), but instead to deepen the idea of uneiapropieri line Christian view of the existence, remains in fashion vremiide to explain everything by the philosophy of Schopenhauer. CEAR be the source Obnubilând Christian Eminescu, Vianu painted a portrait of the poet within just deleted the deschideorizonturile metaphysical substance. For Pompiliu Constantinescu uncritic otherwise sagacious, M. Eminescu is neither more nor less, "poetpăgân" (V. Conference on Radio Bucharest Eminescu - pagan poet from 14Oct. 1945, then resumed in different volumes), but "a pământuluinostru poet, linked by tradition jelly grains "is not a poetcreştin, orthodox," yet it is ours, is the collective genius of personal cuprinzătorgeniu without the Christian mystical thematic sauortodox "Even more," can not be Christian, but pagan, fiindcănu knows no sin, which is a brake scrutarea existence "(!)

Reading such statements, egreu to believe, I know of no work, that author has not joacăde criticism, with a heap of assumptions and judgments, and claims that concluziipripite collide head, they are not of the dreptulaberante. Ioana Em. Petrescu, one of the most prestigious eminescologidin last decades of the last century (Eminescu - tragic poet, 1994), an atheist and sees Eminescu, commenting, inter alia, postumaDemonism, believes that the poet presents "a world in which humanity, toys divine wickedness (sn - OM), provides spectacolulcomic god bored of her ambitions powerless "demonic beings as" human correspondent of divine wickedness (...) who understood căputerea is subject to injustice and that lever is evil ... "Îlrecunoaştem with Hard on Eminescu "our" in these mirrors delectură. It is incredible that the poet who writes Prayer, Christmas, carols, race against me ... etc. can be atheist, pagan, deDumnezeu cold front. "It Eminescu an unbeliever?" Wonders NichiforCrainic (Mihai Eminescu, the Romanian poetry spirituality, MuzeulLiteraturii Romanian, Buc., 1998, p. 60). And the answer comes immediately: "If zigzags its philosophical and ethical we would urge to admitemaceastă terror, the sight of his soul absorbed in the maifierbinte prayer fills us with a holy shiver and-irecunoaştem us to spiritual heights. Who is faithful pray nupoate be an unbeliever (reference to poetry Rasai on me ..., nn-OM) who has lost faith and hope, but it begs to return gifts from God, can not be unfaithful. When Eminescu sespovedeşte in prayer saying: I do not believe anything and I strongly, ACE and repeated in other terms such as word of the Gospel: I think, God, help my unbelief ... "But before the construction of more or criticemai less subtle, more or less convincing, remains m Artura peremptory to work in any aspect I open it, either poetry or prose, or journalism. Here's an answer to that, învremurile now, challenges our faith and ...

view original

PARINTELE Prof Univ Dr Ovidiu Moceanu: CREDINTA LUI EMINESCU

Cineciteşte critică şi istorie literară eminesciană rămâne surprins de celpuţin două tendinţe, explicabile, la urma urmei, fiecare în felul ei,ori prin neînţelegerea locului special pe care îl are preocupareapentru cele ale credinţei în opera lui Eminescu, ori prinsupralicitarea unor aspecte în dauna altora. Este totuşi o distanţăprea mare între a-l crede pe Eminescu ateu şi a-l propune pentru...trecerea în rândul sfinţilor (este şi o asemenea opinie, să nu-i zicemaltcumva). Tudor Vianu (Poezia lui Eminescu, 1930, cap. Luceafărul),ponderat sau poate doar prudent (în epocă se înregistrează o carte careîl contrazice categoric), afirmă: „Poate că dacă elanul către Dumnezeuar fi devenit disciplina fiinţei sale, o ultimă căldură binefăcătoarear fi transformat pesimismul său în speranţă şi gândul cătreimobilitatea lumii în năzuinţa către perfecţiunea ei”, însă, aşa cumstau lucrurile, „sub valurile sensibilităţii sale, uneori vulcanice,alteori molcome şi dulci, simţim adâncul uneimari răceli”. Criticulvorbise despre „structura tripartită a lumii”, vizibilă în Luceafărul(om, stea, Dumnezeu), dar, în loc să adâncească ideea pe linia uneiapropieri de viziunea creştină asupra existenţei, rămâne la moda vremiide a explica totul prin filosofia lui Schopenhauer. Obnubilând ceea cear fi izvor creştin la Eminescu, Vianu creionează un portret interioral poetului din care elimină tocmai substanţa care deschideorizonturile metafizice. Pentru Pompiliu Constantinescu, altfel uncritic sagace, M. Eminescu este, nici mai mult nici mai puţin, „poetpăgân” (V. Conferinţa la Radio Bucureşti Eminescu – poet păgân, din 14oct. 1945, reluată apoi în diferite volume), dar „un poet al pământuluinostru, legat de matca tradiţiei prin atâtea fire”; nu este un poetcreştin, ortodox, „totuşi este al nostru, este cel mai cuprinzătorgeniu individual de geniu colectiv, fără să fie mistic creştin sauortodox tematic”; ba, mai mult, „nu poate fi creştin, ci păgân, fiindcănu cunoaşte nici un păcat, care este o frână în scrutarea Existenţei”(!)

Citind asemenea afirmaţii, egreu să credem, de nu i-am cunoaşte activitatea, că autorul nu se joacăde-a critica, punând de-a valma supoziţii şi sentinţe, concluziipripite şi afirmaţii care se bat cap în cap, când nu sunt de-a dreptulaberante. Ioana Em. Petrescu, unul din cei mai prestigioşi eminescologidin ultimele decenii ale secolului trecut (Eminescu - poet tragic,1994), vede în Eminescu un ateu şi, comentând, între altele, postumaDemonism, crede că poetul prezintă „o lume în care umanitatea, jucăriea răutăţii divine (s.n. - O. M.), oferă zeului plictisit spectacolulcomic al ambiţiilor ei neputincioase”, fiinţele demonice ar fi„corespondentul uman al răutăţii divine (...) care au înţeles căputerea e condiţionată de nedreptate şi că pârghia e răul...” Îlrecunoaştem cu greu pe Eminescu „al nostru” în aceste oglinzi delectură. Este de necrezut că poetul care scrie Rugăciune, Colinde,colinde, Răsai asupra mea... ş.a. poate fi ateu, păgân, rece faţă deDumnezeu. „Este Eminescu un necredincios?”, se întreabă NichiforCrainic (Mihai Eminescu, în Spiritualitatea poeziei româneşti, MuzeulLiteraturii Române, Buc., 1998, p. 60). Şi răspunsul vine de îndată:„Dacă zig-zagurile sale filozofice şi etice ne-ar îmbia să admitemaceastă grozăvie, priveliştea sufletului său absorbit în cea maifierbinte rugăciune ne umple de un sfânt fior şi ne determină să-irecunoaştem înălţimea spirituală. Cine se roagă să fie credincios nupoate fi un necredincios (trimitere la poezia Răsai asupra mea..., n.n.- O.M.) Cine şi-a pierdut credinţa şi speranţa, dar le cerşeşte înapoica daruri de la Dumnezeu, nu poate fi necredincios. Când Eminescu sespovedeşte în rugăciune spunând: Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie, eca şi cum ar repeta în alţi termeni cuvântul din Evanghelie: Cred,Doamne, ajută necredinţei mele...” Dar în faţa unor construcţii criticemai mult sau mai puţin subtile, mai mult sau mai puţin convingătoare,rămâne m ărturia peremptorie a operei, în oricare latură am deschide-o,fie poezie, fie proză, fie jurnalistică. Iată un răspuns celor care, învremurile de acum, contestă credinţa noastră şi formele prin care ea semanifestă: „... cine nu ne lasă să fim ceea ce suntem a rupt-o cuconştiinţa noastră naţională şi cu simpatiile noastre intime, oricât debune ar fi relaţiile lui internaţionale cu statul nostru...” (MihaiEminescu – Ortodoxia, 2003, p. 124); Biserica noastră este„păstrătoarea elementului latin de lângă Dunăre”, aşadar „Cine-ocombate pe ea şi ritualele ei poate fi cosmopolit, socialist, nihilist,republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român (s. a.– M. E. ) nu e” ; „Noi, popor latin de confesie ortodoxă, suntem înrealitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit...”Credinţa lui Eminescu nu trebuie căutată numai în opera poetică. Chiarşi acolo, a trage concluzii dintr-un detaliu sau altul înseamnă aextrapola nepermis, în dauna imaginii de ansamblu. PompiliuConstantinescu, pentru care, după cum am văzut, Eminescu e un „poet păgân”, pleacă de la câteva referinţe culturale, într-adevăridentificabile în opera poetului, pentru a conchide că viziunea luiasupra lumii „e turnată în budism, platonism, demonism – fără elementecreştine” şi că „nicăieri Eminescu nu mângâie cu mila, cu iluzia vieţiide-apoi, cu învierea, cu idila lui D-zeu” (Eminescu – poet păgân, în Ocatedră Eminescu, Junimea, Iaşi, 1987, p. 233 – reproducereaconferinţei din 1945). Criticul extinde concluziile şi asuprapublicisticii eminesciene, deşi numeroase texte, aşa cum vom vedea, îlcontrazic: „Doctrinarul politic n-are nici el un substrat creştin,ortodox (...). Nici de aici măcar, unde ar fi fost cu putinţă, nu sepot scote elemente cât de sumare, care să-i configureze o fizionomiecreştină...” (ibidem, p. 231). Nu este de mirare că în anii 50 autoriide manuale vor crea imaginea unui Eminescu „al nostru”, autor alpoemului Împărat şi proletar, al cărui geniu a „intuit” că „religia(este) o frază inventată de dânşii”... De-ar fi să-i căutăm şi peînaintaşii iconoclaştilor şi raţionaliştilor de azi, i-am găsi uşor înpublicistica din aceeaşi perioadă a anilor ’45-’50, fiindcă şi atuncişi acum, se observă aceeaşi brutală imixtiune a politicului şiculturalului în viaţa de credinţă. Pregătită sau nu de intervenţii subnume de prestigiu, cum era acela al lui Pompiliu Constantinescu,campania de schimbare a imaginii lui Eminescu seamănă izbitor cu aceeade denigrare a lui Eminescu din ultimii ani (v. „Dilema”, 27 febr.-5martie, 1998, sub directoratul lui Andrei Ple şu, ş.a.). Iată ce i secontestă lui M.Eminescu: Ortodoxia. Detractorii moderni nu mai aduc îndiscuţie subiectul, poate şi pentru că sunt indiferenţi la EL, nu-icunosc coordonatele sau pur şi simplu nu-l cred important, lucruexplicabil întrucâtva pentru mentalitatea lor. Pompiliu Constantinescuîi nega lui Eminescu orice legătură cu Ortodoxia, nu numai cucreştinismul, deşi „este un poet al pământului nostru”. „În tot cazul,zice criticul, nu este un poet creştin, fiindcă elementele budiste,platonice, schopenhaueriene, romanticii germani (demonismul) nuconfigurează deloc imaginea unui poet creştin şi mai ales ortodox”(ibid., p. 230 şi urm.). Oare cum se împacă această imagine cuafirmaţiile lui Eminescu despre Ortodoxie, Biserică, sărbătorilenoastre, înviere, toleranţa românilor ş. a.? Încă din 1870, cândEminescu abia publicase trei poeme importante în „Convorbiri literare”,se angajează în organizarea Serbării de la Putna, în care vede o triplămanifestare: a credinţei ortodoxe a românilor, a marcării unuieveniment şi a elogierii figurii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. „ Crista învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, spune Eminescu,care semnează aceste rânduri în calitate de secretar al comitetului deorganizare a serbării, Ştefan cu spada cea de flăcă ri a dreptului.Unul a fost libertatea, celălalt apărătorul evanghelului ei. Vom depunedeci o urnă de argint pe mormântul lui Ştefan, pe mormântul creştinuluipios, al românului mare”. Poate mulţi, când aud cuvintele unui preot învreo predică despre afirmaţia lui Eminescu că „Biserica este mamaneamului românesc” (şi, bineînţeles, Biserica Ortodoxă, nu alta!), credcă părintele exagerează ca să-i izbutească o figură retorică. „BisericaLui Mateiu Basarab şi a lui Varlaam, maica spirituală a neamuluiromânesc (s.n. – O.M.), care a născut unitatea limbei şi unitateaetnică a poporului, ea care domneşte puternică dincolo de graniţelenoastre şi e azilul de mântuire naţională în ţări unde românul nu arestat, ce va deveni ea în mâna tagmei patriotice?” se întreabă Eminescu,apărând Biserica, cum trebuie să o facă orice bun creştin, de imixtiunide toate felurile, care ţinteau, de cele mai multe ori, strângerea decapital politic. Numai cine nu vrea nu simte patosul din cuvintelepoetului, căldura, energia pledoariei, autentic creştine.

MihaiEminescu consideră toleranţa religioasă o trăsătură fundamentală aromânilor. Gazetarul ia în discuţie acest aspect în contextulconstruirii Catedralei Sf. Iosif din Bucureşti (nu alta decât catedralacare a devenit în ultimul timp subiect de dispute, extinse şi în afaraţării) şi al demersurilor pentru înfiinţarea unei mitropolii catolice(termen folosit de poet) în România. Analiza şi comentariile legate deaceste împrejurări arată încă o dată un bun cunoscător al diferiteloraspecte ale vieţii religioase, privite în complexul de fenomenepolitice, sociale, culturale specifice unui moment de eforturi,asemănător celui de azi, pentru dovedirea vocaţiei europene aromânilor. „... Foarte tolerant cu orice lege şi orice limbă din lume,neamestecându-se nicicând în certuri religioase şi respectând în modegal credinţele şi convingerile orişicui, românul n-are de înregistratîn decursul unor lungi veacuri nici o răscoală religioasă, nici opersecuţie în contra vreunei naţionalităţi”, spune Eminescu, aruncând oprivire spre trecutul îndepărtat, în care românii şi-au dovedit prinfapte spiritul tolerant (Voim să ne spunem părerea..., în Opere, ediţiaPerpessicius, vol. X, Publicistică, 1989, p. 373). Aşa s-a întâmplat,de exemplu, când s-a introdus limba naţională în Biserică. Respectareade către români a acestei opţiuni şi la etniile conlocuitoare, îngeneral de alte confesiuni, este explicată prin trimiteri semnificativela Noul Testament. Nu aşa au procedat şi alţii. Eminescu numeşte Rusiacare, după ce s-a văzut stăpână pe Basarabia în urma Războiului deIndependenţă, „a ştiut să scoată până şi din biserică limba românească,deşi pravoslavia ar fi trebuit să ştie că un asemenea lucru e cudesăvârşire anticanonic şi necreştinesc” (Ştim prea bine..., Ibidem, p.89). Păstrarea limbii naţionale în Biserică este „un postulat al NouluiTestament” şi, ca urmare, „Naţiile cari nu-l respectă ar trebui săşteargă din calendarul lor sărbătoarea Coborârei Sf. Duh asupraapostolilor, care în frumoasa concepţie a Noului Testament pluti înlimbi de foc asupra lor, arătând că în multe limbi vorbeşte spiritulsfânt al îngăduirii creştineşti şi al iubirii aproapelui” ( Ibidem,vol. X, p. 89). Românii au fost „în toţi timpii un model de toleranţăreligioasă”, pentru că au admis înfiinţarea de episcopii „atârnătoarede Scaunul papal”, au îngăduit „petrecerea f ără supărare a armenilorşi evreilor în ţările noastre”, au respectat libertatea de cult,„garantată acestora prin anume hrisov de către Ştefan cel Mare”, faptereflectate şi în rapoartele „episcopilor catolici despre desăvârşitatoleranţă şi respectul dovedit pentru cultul apusean de către popor,boieri şi Domn”. Eminescu notează în acelaşi articol că „la sărbătorimari, Vodă şi boierii luau parte la serviciul divin din bisericilecatolice” şi că „n-am făcut niciodată ceea ce dorim să nu ni se facănouă” (s. n. - O. M., Ibid., p. 89.).

În1881, românii ortodocşi iau iniţiativa, cu binecuvantarea ierarhieiordodoxe, de a-i sprijini pe romanocatolici pentru finalizarealucrărilor la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti prin intermediulloteriei naţionale. (La 27 iunie a apărut..., Ibidem, vol. XII, p.229). Subliniind încă o dată „toleranţa românilor pentru toateriturile”, Eminescu nu are de făcut decât observaţii legate delegalitatea unei asemenea întreprinderi, suspectată de oportunism, devreme ce starea lăcaşurilor de cult ortodoxe lăsa mult de dorit: „Dinpunct de vedere practic, rămâne a se cerceta cestiunea dacă bisericelenoastre proprii stau îndestul de bine pentru ca ceea ce credincioşiiortodocşi pot contribui de bună voie să fie întrebuinţat pentruconstruirea unor biserici de alt rit decât acela al statului şi alnaţiunii”. (Ibid., p. 229). Toleranţa românilor nu trebuie să meargăpână acolo încât să accepte ceea ce ar duce la pierderea identităţii.Problema o pune când se discută în presă oportunitatea înfiinţării uneimitropolii catolice la Bucureşti, în care vede un act de ofensivă acatolicismului, nu atât din iniţiativa Scaunului Papal, cât din aAustro-Ungariei, care urmărea slăbirea poziţiei dinastiei deHohenzollern în România şi crearea unui cap de pod spre Orient. Aceastaar fi însemnat subminarea misiunii istorice şi apostolice a poporuluiromân: „Noi, poporul latin de confesie ortodoxă, spune Eminescu, suntemîn realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit;aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publicăeuropeană, aceasta o voim şi, daca dinastia va împărtăşi direcţia demişcare a poporului românesc, o vom şi face. Oricât de adânci ar fidezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când evorba de legea părinţilor noştri, care ne leagă de Orient, şi deaspiraţiunile noastre, care ne leagă de Occident şi pe cari sperăm a levedea întrupate în dinastie, vrăjmaşii, oricari ar fi ei, ne vor găsiuniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut.”(Ibidem, vol 13, p. 301).

Câtde profundă a fost observaţia şi cât de puternic semnalul de alarmă sevede din nota nota diplomatică prin care afirmaţiile lui Eminescu suntaduse la cunoştinţa Biroului de informaţii vienez, care supraveghea şiactivitatea poetului la Societatea „Carpaţii” (V. Reproducerea notei învol. XIII, Op. cit., p. 513 şi urm.). „Să mânecăm dis-de-dimineaţă şiîn loc de mir cântare să aducem stăpânului şi să vedem pe Christos,soarele dreptăţii, viaţă tuturor răsărind!” (Irmos, Cântarea a 5-a,Utrenia Învierii).

Acestecuvinte deschid o meditaţie creştină a lui M. Eminescu despre SfintelePaşti, scrisă în 1878 ( Paştele, în Opere, ediţia Perpessicius, vol. X,p. 78 ş i urm.). La Paşti „inimile a milioane de oameni se bucură”,numai că adevărul despre care întreba Pilat din Pont se arată acum a fică „de două mii de ani aproape ni se predică să ne iubim, şi noi nesfâşiem”, „războaiele presură pământul cu sânge şi cenuşă”, violenţamerge până acolo încât se pune întrebarea, pe urmele lui David Strauss,autor al unei cărţi despre Iisus, „de mai suntem noi creştini sau ba”.Faptele creştinilor contrazic calitatea lor de fii ai lui Dumnezeu dupăhar.

Nu privirea „scepticrece” a poetului şi ziaristului scrutează secolele, ci o inimăîndurerată că omenirea nuL urmează cu adevărat pe Hristos. BucuriaÎnvierii (exprimată atât de convingător în postuma Învierea) esteumbrită de îngrijorare. Ideea centrală, în cele ce urmează, subliniatăatât de expresiv de o rugăciune a Sf. Calist la vreme de neplouare (dincare Eminescu transcrie fragmente), este că oamenii s-au doveditnevrednici în faţa lui Dumnezeu, pentru că, deşi li s-a arătat iubiredivină, nu lucrează virtuţile, ci, dimpotrivă, caută prilejuri deinvrăjbire, ură, uneltiri: „În loc de a urma prescripţiunile uneimorale aproape tot atât de veche ca şi omenirea, în loc de a urma peDumnezeu, omenirea necorigibilă nu-L urmează deloc; ci, întemeiată pebunătatea lui, s-aşterne la pământ în nevoi mari şi cerşeşte scăpare”.

Cuatât mai grav este că „omenirea ştiutoare”, „omenirea cultă” (adică aştiinţei şi cercetării) nu face tot ceea ce îi stă în putinţă pentruafirmarea valorilor morale creştine. Oamenii de ştiinţă şi artă ,„creierul omenirii”, prin atâtea descoperiri care arată măreţiaCreaţiei, ar trebui să pregătească lumea pentru mântuire, dar înrealitate nu se întâmplă acest lucru: „Fi-va omenirea cultă, omenireaştiutoare, mai bună decât cea neştiutoare? După câte ştim din trecut şivedem azi, nu”. Şi aceasta pentru că, asemeni lui Faust, „la ademenireamuzicei cereşti”, răspunde: „Aud solia, dar îmi lipseşte credinţa înea!”

Credem că Hristos „aînviat în inimile sincere cari s-au jertfit pentru învăţătura lui,credem c-a înviat pentru cei drepţi şi buni, al căror număr mic este”,însă pentru „acea neagră mulţime, cu pretexte mari şi scopuri mici, cucuvânt dulce pe gură şi cu ura în inimă, cu faţa zâmbind si cu sufletulînrăutăţit, el n-a înviat niciodată, cu toate că şi ei se închină laacelaşi Dumnezeu”.

Decâtateii, necredincioşii „omenirii ştiutoare”, mai bine aceia care, dupăce au greşit, cad înaintea lui Dumnezeu şi cer iertare, conştienţi căs-au îndepărtat de Dumnezeu prin faptele lor: ”Tiranul ce mână lamoarte sute de mii fără de nici un scrupul, demagogul ce prin vorbemăsluite trezeşte patimile cele mai negre şi mai urâcioase ale mulţimiisunt adesea mai credincioşi vechei legende religioase decât Faust;poate că , după orice crimă comit, s-aruncă înaintea icoanei şi şoptesccuvintele lui Calist, cerşind iertare de la lesne iertătorul Dumnezeu”.

Sensul articolului este unuloptimist şi cuprinde taina minunată a acestei mari sărbători: Paştileanunţă „veacul de aur al adevărului şi al iubirii de oameni” şi„trebuie să rămâie datina în înţelesul ei sfânt, aşa cum e de mult”,„pentru ca să se bucure cei buni în «ziua învierii», când ne luminămprin sărbătoare şi ne primim unul pe altul şi zicem fraţi celor ce neurăsc pe noi şi iertăm pe toţi pentru înviere, strigând cu toţii:

«Hristos au înviat!»".

Pr. Prof. Univ. Dr Ovidiu MOCEANU

De la Vlad Mihai: CREDINTA LUI EMINESCU

Cool DIGEST OF ICR stipends. Strategy Hungary in the Carpathian basin, disappeared from the site of a "Agencies for Romanians from Everywhere " - RGN Press. Good luck with Google

This article has been removed from the site RGN Press: Budapest Strategy and its instruments in taking control of areas in Romania
Romanian Global News
Romanian Global News came into possession of an analysis of how Budapest has created very powerful tools they use, creating the premises of a destabilization of the whole region, for taking control of the region's economic and political center and northeast of Romania.

Developments in the last period confirms mostly use the Hungarian minority in Romania as a maneuver for achieving mass of Budapest and the new generation of "Noble" in Romania.

"Office for Hungarians Abroad" (HTMH) coordinates through a specific means and methods, the work of all NGOs specialized in issues Hungarians Abroad led by "World Union of Hungarians" (UMU), and business organizations and foundations ( "Pro-minority", "Pro-professional", "Illyés Gyula", "Laszlo Teleki," Duna-TV, etc.)..

Office initiates actions currently in Transylvania propaganda presentation consisting of a new form acceptable to the West, the Hungarian minority claims, the context of ethnic autonomy and self-government are "a local variant of administrative decentralization, specify the Carpathian Basin

view original

CIUDATENIILE PRESEI STIPENDIATE DE ICR. Strategia Ungariei in bazinul carpatic, disparuta de pe site-ul unei "Agentii pentru romanii de pretutindeni" - RGN Press. Noroc cu Google

Acest articol a fost eliminat de pe site-ul RGN Press: Strategia Budapestei si instrumentele sale in preluarea controlului unor zone ale Romaniei
Romanian Global News
Romanian Global News a intrat in posesia unei analize privind modul in care Budapesta si-a creat instrumente extrem de puternice pe care le utilizeaza, creind premisele unei destabilizari a intregii regiuni, pentru preluarea controlului economic si politic al regiunii de centru si nord-est al Romaniei.

Evolutiile din ultima perioada confirma in mare parte utilizarea minoritatii maghiare din Romania ca masa de manevra in atingerea scopurilor Budapestei si a noi generatii de “grofi “ din Romania.

„Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor”(HTMH) coordoneaza, printr-un sistem specific de mijloace si metode, activitatea tuturor O.N.G.- urilor specializate in problematica maghiarilor din afara granitelor in frunte cu „Uniunea Mondiala a Ungurilor” (UMU), precum si activitatea unor organizatii si fundatii („Pro-minoritate”, „Pro-profesione”, „Illyes Gyula”, „Teleki Laszlo”, „Duna-TV” etc.).

Oficiul initiaza in prezent in Transilvania actiuni de propaganda constand in prezentarea intr-o forma noua, acceptabila pentru Occident, a revendicarilor minoritatii maghiare, context in care autonomia si autoguvernarea pe criterii etnice sunt considerate „o varianta a descentralizarii administrative locale, specifica Bazinului Carpatic”, iar demersurile cu caracter separatist in domeniul invatamantului drept „forme ale bilingvismului practicat in tarile democratice”.

Structurile create de Oficiu in zonele din tarile vecine in care exista comunitati compacte de etnici maghiari sunt interconectate la un sistem computerizat de informare pe linie economica si mass-media, compatibil cu cel din Ungaria, urmarindu-se si in acest domeniu, refacerea legaturilor dintre toate regiunile care au apartinut „Ungariei Mari”.

Noile evolutii inregistrate in raporturile romano-ungare, plasate si in contextul integrarii Ungariei in NATO si UE, au impus din partea oficialitatilor de la Budapesta o reevaluare a mijloacelor si metodelor folosite pentru atingerea standardelor europene in domeniul relatiilor cu tarile vecine si al responsabilitatii asumate fata de comunitatile maghiare aflate in afara granitelor nationale.

Astfel, in ultima perioada s-a semnalat intensificarea de catre HTMH a procesului de transferare a sarcinilor cu caracter neorevizionist catre organismele neguvernamentale din Ungaria si grupari ale emigratiei maghiare din Occident.

In acest context, s-a inregistrat o dezvoltare a rolului si sarcinilor ce revin Oficiului, ramas singurul organ coordonator al activitatilor de aplicare a strategiei neorevizioniste ungare fata de tarile vecine, fapt ce a creat o serie de disensiuni si nemultumiri in randul conducatorilor „Uniunii Mondiale a Ungurilor” (UMU) care si-au vazut astfel stirbite unele dintre cele mai importante prerogative (inclusiv reducerea substantiala a alocatiilor bugetare si reorientarea acestora spre Oficiu).

De asemenea, noua conjunctura internationala, a impus Budapestei regandirea obiectivelor sale, in conformitate cu exigentele organismelor europene si euroatlantice, sens in care s-a hotarat ca structurile create si care asigurau „de facto” o reala autonomie in diferite domenii (invatamant, administratie locala, religie etc.) sa fie folosite, in continuare, cu prioritate, pentru crearea cadrului de integrare economica treptata a Transilvaniei in Ungaria.

In fapt, se urmareste sprijinirea cresterii fortei economice a maghiarilor din zona si folosirea acestor parghii in directia sustinerii politicii de realizare a sistemelor de autonomie, in special a autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care sa creeze premisele acapararii puterii economice si apoi politice pe plan local.

Programul elaborat de statul ungar este pus in aplicare prin intermediul organismelor guvernamentale si neguvernamentale, cat si prin angrenarea unor societati comerciale sau banci cu capital de stat sau privat. Dintre organismele guvernamentale implicate direct in derularea actiunilor de subordonare economica a Transilvaniei, coordonate de „Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor” se remarca Ministerul Industriei, Comertului si Turismului, Ministerul Agriculturii, Ministerul Protectiei Mediului si Dezvoltarii Regionale, Ministerul Transporturilor, Telecomunicatiilor si Gospodaririi Apelor, Ministerul Finantelor si institutia ministrului fara portofoliu cu sarcini in domeniul privatizarii.

Oficiul isi aplica strategia economica fata de Transilvania si prin asa-zisele organisme neguvernamentale, aflate in subordinea sa, roluri principale in acest sens detinand Fundatiile „Noi strangeri de mana”, „Illyes Gyula”, Societatea „Kooperatio KFT” si Fondul de investitii „Corvinus”.

Principalele organizatii neguvernamentale coordonate de Oficiu.

„Uniunea Mondiala a Ungurilor” (U.M.U.).

Principala organizatie neguvernamentala a maghiarilor din intreaga lume este Uniunea Mondiala a Ungurilor (UMU).

Organizatia dispune de structuri institutionalizate permanente (Oficiul UMU, Biroul de organizare a intalnirilor mondiale ale maghiarilor, „Conferinta pentru limba materna”, Academia „Szent László”, Fundatia „Serviciul caritativ ungar”, „Societatea pentru mass-media maghiara din afara patriei” etc.), personalul angajat fiind format din 65 de functionari platiti din alocatii bugetare anuale. Acestia controleaza, practic, activitatea majoritatii organismelor neguvernamentale din Ungaria, emigratia maghiara si Bazinul Carpatic ce au ca obiect de activitate problematica maghiarimii.

La sfarsitul anului 1995, numarul membrilor UMU depasise cifra de un milion, reprezentand circa 1500 de organizatii si filiale din 52 de tari, intre acestia aflandu-se si peste 5000 de „membri protectori”, printre care trei laureati ai premiului Nobel (Teller Ede, George Olah si József Harsanyi).

Principalele obiective ale UMU se refera la „intensificarea actiunilor vizand revizuirea tratatelor de pace de la Trianon si Paris, obtinerea autonomiei teritoriale pentru maghiarii din tarile vecine si refacerea Ungariei Mari”.

Organizatiile afiliate la UMU (Uniunea „Baross Gabor”, „Alianta pentru apararea intereselor maghiare”, Asociatia „Bócskai Istvan”, Societatea „Trianon”, Filiala din Transilvania a „Uniunii Mondiale a tinerilor maghiari”, „Uniunea Mondiala a oamenilor de afaceri maghiari” etc.) si-au intensificat actiunile de contestare a documentelor internationale care au stabilit actualele granite, promovand tezele istoriografiei maghiare prin intermediul publicatiilor „Vilaglap”, „Magyar Figyelo”, „Erdelyi Magyarsag”, al postului de televiziune prin satelit „Duna”, precum si prin puternicul lobby pro-maghiar care activeaza in Occident.

In actuala conjunctura politica internationala, sarcina fundamentala a UMU, dezvaluita recent de presedintele acesteia, este de „a urmari pregatirea din punct de vedere psihic a maghiarilor din zonele care au apartinut Coroanei Sfantului Stefan pentru reintegrarea in granitele Ungariei Milenare”.

Desi se declara organizatie neguvernamentala independenta, la solicitarea executivului de la Budapesta, UMU a elaborat o noua strategie, menita sa asigure refacerea „Ungariei Mari” din punct de vedere economic, un rol determinant in atingerea acestui obiectiv revenind „Parlamentului natiunii strabune”, constituit la Budapesta in iunie 1996, cu sprijinul „Uniunii Mondiale a Oamenilor de Afaceri Maghiari”, a carei conducere declara: „colaborarea economica poate si trebuie sa devina, in perspectiva integrarii europene, un instrument de refacere a unitatii natiunii ungare, prin restabilirea vechilor relatii comerciale din zona Bazinului Carpatic”.

De asemenea, executivul de la Budapesta se implica direct in coordonarea si controlul activitatilor initiate de UMU, inclusiv prin actiuni specifice serviciilor de informatii si folosirea parghiilor financiare.

Pentru a-si asigura controlul asupra unor filiale si organizatii partenere, membri din conducerea UMU au fost impusi ca lideri ai acestora pentru a promova mai eficient strategia Budapestei in domeniul minoritatilor maghiare din afara granitelor.

Impreuna cu „Oficiul pentru maghiarii din afara granitelor", UMU coordoneaza activitatile tuturor organismelor neguvernamentale, asigurandu-si subordonarea lor prin gestionarea stricta a fondurilor financiare si a sprijinului logistic necesar.

Folosind caracterul permisiv al legislatiei romane, in colaborare cu structurile organizatorice ale maghiarilor din Romania, UMU si-a infiintat in Transilvania zeci de filiale si a incurajat aderarea la Uniune a numeroase organisme reprezentative ale maghiarilor, inclusiv politico-organizatorice, facilitandu-se astfel desavarsirea procesului de subordonare a acestora si directionare a activitatii lor.

Pentru coordonarea actiunilor desfasurate de UMU pe plan international, in cadrul acesteia a fost creat „Biroul pentru relatii externe”, prin intermediul caruia sunt exploatate posibilitatile lobby-urilor pro-ungare din America si Europa.

Fundatia „Illyes Gyula”

A fost infiintata in anul 1990, la Budapesta, si are ca scop „sprijinirea telurilor de edificare sociala a comunitatilor maghiare din tarile vecine”.

La 14.09.1994, fundatia si-a constituit la Cluj-Napoca „Subcuratoriul Maghiar din Romania”, in cadrul caruia functioneaza sapte comisii de specialitate conduse de experti in diferite domenii economice.

Actiunile de sprijinire logistica si financiara a maghiarimii transilvanene desfasurate de Fundatia „Illyes Gyula”, se deruleaza in conditii de „deplina confidentialitate” si in sedii dotate cu instalatii de detectare a aparaturii de emisie-receptie.

Uniunea internationala a intreprinzatorilor maghiari

A fost constituita in anul 1992 la Budapesta, in contextul planului strategic de integrare economica a zonelor cu populatie maghiara din tarile limitrofe, pentru sprijinirea exclusiva a patronilor de aceasta etnie din Europa Centrala si de Est si functioneaza sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.

Scopul acestei organizatii consta in crearea unei infrastructuri economice, paralela cu cea statala, prin infiintarea de „cluburi, asociatii si forumuri ale oamenilor de afaceri maghiari”, in principalele orase din Transilvania.

„Uniunea mondiala a inginerilor si constructorilor maghiari”

Are sediul la Budapesta si functioneaza sub patronajul U.M.U.

In anul 1990 si-a infiintat o filiala la Cluj-Napoca cu denumirea „Societatea maghiara tehnico-stiintifica din Transilvania”, avand ca scop „constituirea unei baze de date in vederea realizarii legaturii dintre asociatiile profesionale maghiare”.

„Asociatia maghiara de economie”

Constituita la Budapesta in anul 1990, isi desfasoara activitatea sub coordonarea „Uniunii Mondiale a Ungurilor” si „Oficiului pentru maghiarii din afara granitelor” si are ca obiectiv principal formarea viitorilor specialisti maghiari in domeniul economiei, culegerea de date si efectuarea de studii de specialitate in zonele cu populatie de aceasta etnie, identificarea ramurilor, sectoarelor si, in final, a societatilor comerciale care pot fi „articulate economiei ungare”.

In anul 1990 a infiintat o filiala la Cluj-Napoca, respectiv „Asociatia economistilor maghiari din Romania”.

„Uniunea nationala a cercurilor gospodarilor maghiari”

A fost infiintata la Budapesta in anul 1990 si are ca scop „dezvoltarea, inclusiv cu sprijin financiar occidental, a sectorului agrar din Transilvania prin impunerea structurilor organizatorice agrare ungare si adaptarea invatamantului agricol la modelele maghiare traditionale”.

Dispune de o filiala la Cluj-Napoca: „Asociatia gospodarilor maghiari din Romania”, care la randul ei, are filiale in majoritatea localitatilor din Transilvania.

Fundatia „Noi strangeri de mana” (Uj Kezfogas)

A fost infiintata in luna aprilie 1995 la Budapesta, urmareste finantarea activitatilor comerciale ale firmelor si intreprinzatorilor de etnie maghiara din Transilvania, dezvoltarea unui sistem de colaborare economica intre intreprinderile mici si mijlocii din zonele de frontiera, organizarea de targuri, expozitii, reuniuni ale specialistilor si finantarea unei banci de date pe profil economic-bancar.

Fundatia acorda sprijin nerambursabil in valoare de pana la 500.000 dolari pentru achizitionarea de utilaje, imobile, active sau mijloace fixe si credite de pana la 1.250.000 dolari pentru constituirea de societati mixte cu caracter etnic, respectiv „ungaro-maghiare”.

In ultima perioada Fundatia „Noi strangeri de mana” s-a transformat intr-un centru de coordonare si legatura intre diverse organisme si asociatii ce au ca obiectiv sprijinirea etnicilor maghiari din Ardeal in procesul de dezvoltare a intreprinderilor mici si mijlocii. Pe aceasta linie a lansat o initiativa menita sa accelereze pe termen mediu si lung cooperarea activa intre agentii economici de acest gen, in scopul crearii unei „prime structuri a hungarismului”, care sa asigure exclusiv prosperitatea economica a comunitatii maghiare din Romania. In acest sens, conducerea fundatiei a transmis lista „Centrelor pentru dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii” din Transilvania, cu indicatia de a se intensifica cooperarea pe plan local si regional, folosind cit mai eficient sprijinul financiar obtinut din partea oficialitatilor de la Budapesta si a diferitelor organisme europene specializate.

Totodata, au fost indicate organizatiile si persoanele din Budapesta si alte localitati ungare care pot acorda sprijin concret pentru facilitarea realizarii de contacte cu organismele respective, astfel:

- Academia „Europa“, Budapesta, str. Keleti Kasaly 25 B, telefon 1355346.

- Centrul de corespondenta „Euro-Info“, Budapesta, str. Dorottya nr. 4, telefon 1180051.

- Federatia pentru turism satesc in Europa Centrala si de Est, Budapesta, str. Szoboszlai nr. 2-4, telefon 1551857.

- Centrul intreprinzatorilor din judetul Baranya, cu sediul in Pécs, str. Rakoczi nr. 24-26.

- Fundatia „Progress“ din Szeged, str. Tisza Lajos, nr. 63, director executiv Benko Ferenc.

Pentru atingerea obiectivelor urmarite pe linia integrarii economice a Transilvaniei, in Ungaria functioneaza inca din 1996 Societatea comerciala „Cooperatio KFT“, infiintata exclusiv cu fonduri guvernamentale, care a initiat o serie de activitati comerciale si financiare in zone din Bazinul Carpatic locuite compact de etnici maghiari.

Beneficiind numai in 1997 de un capital declarat de 174.100.000 forinti, societatea respectiva a achizitionat parti semnificative din actiunile a 11 firme romanesti din Transilvania, considerate rentabile si corespunzatoare scopurilor urmarite de Budapesta, din care sunt amintite urmatoarele:

- Societatea „Alutus“ din Miercurea Ciuc, profilata pe editarea, publicarea si multiplicarea de carti, manuale si lucrari tehnice de specialitate. Actiunile acesteia sunt impartite astfel: 74% de Editura „Kriterion“ si 26% „Cooperatio KFT“.

- Firma „PIL-COOP“ din Gheorgheni, specializata in producerea si desfacerea produselor de panificatie, dispune de o retea proprie de 38 de mici magazine de desfacere in judetele Harghita si Mures, intreaga productie realizandu-se in exclusivitate cu faina importata din Ungaria. „Cooperatio KFT“ detine 52,08% din actiunile firmei.

- Fabrica de bere „Sugas“ din Sfantu Gheorghe, ale carei actiuni sunt detinute de „Cooperatio KFT“ (40%), alte firme din Ungaria (40%) si unii cetateni romani de etnie maghiara (20%). Pana in prezent Budapesta a sprijinit declansarea si functionarea proiectului „Sugas“ cu peste 15,5 milioane de forinti.

„Uniunea pentru apararea intereselor maghiare”

A fost constituita la 24 mai 1997 la Budapesta, ca organizatie neguvernamentala consacrata apararii intereselor comunitatii maghiare din afara granitelor si are ca scop sprijinirea redobandirii proprietatilor individuale si colective, precum si informarea structurilor europene specializate in problematica minoritatilor in legatura cu incalcarile drepturilor de natura patrimoniala ale etnicilor maghiari din tarile limitrofe Ungariei, indeosebi din Romania.

La 21 aprilie 1998 comitetul de conducere al „Uniunii pentru apararea intereselor maghiare” a anuntat ca va declansa ample actiuni pe plan national si international avand ca obiectiv, „recuperarea bunurilor ce apartin natiunii maghiare din Bazinul Carpatic”. Pe aceasta linie, s-a precizat ca se vor deschide „fronturi de actiune pentru ca maghiarii din teritoriile pierdute la Trianon sa-si recupereze proprietatile ce le apartin”, comitetul de conducere cerand revizuirea tratatelor de baza incheiate de Ungaria cu Ucraina, Slovacia si Romania, astfel incat viitoarele documente bilaterale sa contina prevederi si mecanisme concrete pentru despagubirea cetatenilor de etnie maghiara.

Din Transilvania sunt revendicate peste 1.500 de intreprinderi, ateliere si alte unitati de productie care au fost nationalizate de statul roman. De asemenea, sunt revendicate imobilele in care au functionat bisericile, arhivele, scolile, centrele culturale si etnografice maghiare din Ardeal . Multe dintre acestea au fost deja obtinute, o mare parte din procesele care tin de recuperarea acestor bunuri fiind dirijate catre tribunalul din Miercurea-Ciuc unde procesele sunt castigate foarte usor.

Uniunea Independenta „Baross Gabor”

Desi se intituleaza „uniune independenta”, in realitate este o structura specializata a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”, creata in anul 1992 cu scopul de a infaptui politica neorevizionista a acestei organizatii in profil economic.

In luna iunie 1997, Klement Kornel, presedinte al Uniunii Independente „Baross Gabor”, intr-un interviu acordat ziarului „Napi Magyarorszag”, a mentionat ca scopul organizatiei pe care o conduce „este acela de a realiza o coeziune a intreprinzatorilor maghiari de pretutindeni, de a constitui organizatii nationale si locale, de a realiza un permanent schimb de informatii, de a face ca Budapesta sa devina un centru mondial al protectiei intereselor intreprinzatorilor maghiari”.

Cu prilejul „Forumului intreprinzatorilor maghiari din Bazinul Carpatic”, desfasurat in perioada 9-10 iunie 1997 la Nyiregyhaza, Bonis Lajos, secretarul general al Uniunii independente „Baross Gabor” a
apreciat ca „ofensiva in plan economic constituie o conditie primordiala a dainuirii maghiarimii din afara granitelor”.

„Uniunea mondiala a oamenilor de afaceri maghiari”

A fost infiintata in anul 1992 la Budapesta, cu statut de structura specializata a „Uniunii Mondiale a Ungurilor”.

Presedintele Uniunii, a precizat ca obiectul organizatiei pe care o conduce consta in refacerea unitatii si privilegiilor natiunii maghiare din Bazinul Carpatic prin actiuni in plan economico-financiar.

La inceputul anului 1998, impreuna cu Fondul international de investitii „Corvinus” Kft, a adoptat un program de consultanta si sprijin financiar pentru societati comerciale din nord-vestul Transilvaniei care se confrunta cu dificultati economice.

Initiativa are in vedere exclusiv firme ale unor etnici maghiari, cei interesati in obtinerea sprijinului din Ungaria trebuind sa indeplineasca urmatoarele conditii:

 sa fie de etnie maghiara, sa detina ca personal angajat maghiari in proportie de 95% si sa asigure comunicarea numai in limba maghiara, precum si inscriptionarea bilingva in societatea comerciala;

 intreaga activitate comerciala sau de productie sa se desfasoare exclusiv cu parteneri din Ungaria, iar in Romania sa sprijine preponderent societati maghiare.

Acorda imprumuturi in termeni foarte avantajosi, cu o dobanda relativ scazuta, iar pe perioada in care firma este debitoare trebuie sa accepte sa fie consiliata de reprezentantii fondului „Corvinus” Kft.

Anterior acordarii sumelor aferente creditului, operatiune ce se deruleaza prin intermediul filialei din Cluj-Napoca a „Pater Bank”, reprezentantii „Uniunii Mondiale a oamenilor de afaceri maghiari” si ai societatii „Corvinus” Kft. organizeaza intalniri atat cu patronii, cat si cu salariatii firmelor, prilejuri cu care sunt prezentate avantajele acestui sistem de intrajutorare pentru cresterea nivelului de dezvoltare economico-sociala a maghiarilor din Bazinul Carpatic, fapt menit sa asigure, in perspectiva, autonomia teritoriilor care au apartinut „Ungariei Mari”.

Informarea asupra activitatii HTMH

Ca urmare a reorganizarii activitatii de presa si informatii s-a intensificat semnificativ relatia HTMH cu mass-media. Prezentarea activitatii HTMH si a evenimentelor care privesc maghiarii din afara granitelor se face in cadrul unor conferinte de presa periodice. In cadrul Oficiului exista de asemenea un serviciu de informatii care asigura o activitate de „public relations” privitoare la problema minoritatii. In afara de comunicatele zilnice de presa, se redacteaza analize periodice referitoare la situatia minoritatilor maghiare din tarile vecine si la modul in care ea este reflectata in presa autohtona sau in cea maghiara din afara granitelor. Totodata, in prezent functioneaza un Club de Presa al HTMH, avand ca obiectiv realizarea unei mai bune cunoasteri a problemei de catre opinia publica.

HTMH editeaza saptamanal buletinul „Observer” in 45 de exemplare avand o difuzare restransa pentru:

 membrii comisiilor de politica externa si de aparare a Parlamentului de la Budapesta;

 cabinetul primului ministru ;

 sefii serviciilor secrete;

 conducerea M.A.E. de la Budapesta

Buletinele cuprind analize si evolutii semnificative ale evenimentelor de interes prioritar pentru maghiarii din Bazinul Carpatic.

DAUGHTER Caesar IVANESCU: Mircea Dinescu put my father in the grave. Testimony / Call / VIDEO

Exactly two years ago, on February 4, 2008, writer CezarIvănescu hunger strike at the Writers' Union. Oreluare was the premiere of this extreme forms of protest, since 1989. DARS allegations were extreme. With absolutely no evidence, members of the college CNSAS Mircea Dinescu spread as "informaţiesigură" through the machinery of lies and manipulation ainfractorului billionaire Sorin Ovidiu Vîntu, "news" that Caesar was Ivănescuar Securitate informer. Reality was just a note contrară.Conform Top Secret Safety, located at CNSAS and înArhiva SRI Fund "D", file no. 10 966, vol 27, f. 200-201, măsurilestabilite of DSS on Caesar Ivănescu singulareprintre writers were even otherwise rewarded with favors Security. DacăNicolae Manolescu, current President of USR was subscribed to shuttle peruta Bucharest - Paris and the Legacy of the tour was even the world, Caesar înprivinţa Ivănescu, security establishment, inter alia, that "information or CCES despreintenţiile Party bodies to publish some literary works not meeting ideologieinoastre socialist. Preventing its participation in actions undeeste present senior party and state, or to alteactivităţi organized, where, by his behavior, would puteacompromite. The editorial leadership will take the removal from public places where they held shares held or undeeste present leadership of the Party and State. Ensuring its cusprijinul investigative bodies and, if necessary, to those of the police conduct during the action. Putting it in instruction from USLA (Special Unit to combat terrorism - n. red.) And Division V (Safety and Guard - n. red.) ".

Intellectuals PCR

Eibine, despite this evidence implacable and lack any evidence cares act contrary to this day no agency and TV station that produsdezinformarea, and newspapers have taken it without the micăverificare, no public fix the mistake, despite cererilorrepetate the poet's daughter, Clara Arustei which sees prinaceastă operation "Mircea Dinescu put my father in his grave.
In oemisiune "Godfather" of those days, Caesar Ivănescu reminded that "1februarie, the issue of the reality TV Stelian Tanase, a former Communist Party activist, was autodivulgat single leak source: MirceaDinescu, former soldier leader for weapon Security. Aceastămăgărie and I will sue. After just two years, and behold AgenţiaNaţională Integrity found another incompatibility of "poet-wallet", linked to its business of landowner peterenurile state, obtained by trading in influence from AcademiaRomână. Caesar noticed how all these personajecontroversate Ivănescu, gender Manolescu, Dinescu Blandiana or were part of the "Group of Comana" of the RCP CC potentatului member of CPExGheorghe "Gogu" Radulescu, arrested after 1989, but quickly released later in unexplained circumstances şidispărut . Shortly after făcutgreva hunger, Caesar Ivănescu, weak and strong răspândireacu rapidly affected the ordinary deceit of Mircea Dinescu, fărăposibilitatea counter at the same level it was leaked, unrelenting, with death as controversial as the Patriarch below Teoctist.Redăm a disturbing letter to the poet's daughter, our transmisăziarului and you can find on www.curentul.ro transcriereaemisiunii "Godfather" on B1 TV station that Caesar Ivănescu accusing peagentul filorus Mircea Dinescu of death of Marin surrendered to the Soviet vremearespectivă collimator located in the "Most iubitdintre Pământeni" and "Delirul" also appeared in variant cenzuratăla pressures KGB and Soviet Embassy.
Victor Roncea

Call for Caesar's memory Ivănescu

view original

WHO balloon pump REALITY TV? From GfK to GDS, the Milu in URR from "22 " in Vox Publica, Cosmin Alexander succeeded to the Liana Patras vrajeasca a well on her head, Sorin Ovidiu Vintu

Written by George Roncea
A giant business media market - Audience measurement - înmåinile is a company whose name is linked to a character in the work of a trust implicatdirect release, married even known oprezentatoare wind Trust, which is asemeneafrecvent invited, as a " analyst. Cosmin Alexandru microsociologcu an uncertain profession of "business advisor for the" (?), Former head departid lift (URR), emanated from the wake of Emil Constantinescu said, Milu, the fostco-founder and managing director of GfK Romania - Institute of Cercetarede market between 1992 and 2005. But still has offices in sediulfirmei and still working with GfK on consulting projects. Married Culian Patras, the militant Voxpublica so-called online platform aTrustului reality, Cosmin Alexandru focused and gives head, especially dupăcum shown at the gate of Reality, where all the Vox Publica, i appear in magazine elucubratiile GDS "22 ". He respectively saude GfK's soul station measured audience that is so tied totsufleteşte, but also other TV stations, and publishes the results of caredepind lot of money, who have no business with the sufleteşti.Cifrele of audience is important, first, deprograme strategy (as plan their television broadcasts îngrilă), and secondly, for advertising sales. Depending on the audience position, calculate how much an ad TV.Piaţa total TV advertising is estimated at over 200 million deeuro.
GfKRomânia measured TV audiences for the period 2008-2011, based unuicontract worth 7.9 million euros, signed with the Association Romånăpentru Measurement audiences. ARMA has as members 44 TV stations, 35 media agencies / advertisers 11 advertisers.

GfK măsluirea accused of audiences in 2009

Fluctuaţiiciudate of audiences led, in January 2009, SocietateaRomånă Television (SRTV) to announce that it intends to act îninstanţă company GfK Romania, on the grounds that the data provided does not correspond to reality daughters.
Sources of television stations publicăsusţineau when the audience is more řídí-ed in the analysis presented decåtcea GfK, and this was due to the fact that consistently delivered aufost data for 1,200 households (as cumprevede contract), but only about 600-800 . Thus, advertising încasăriledin were lower in 2008 than in 2007 (when the audience was furnizoruldatelor about TNS-AGB), although they were running evenimentefoarte important as the European Football Championship - Euro 2008 şiJocurile Olympics in Beijing. Accordingly, SRTV intenţionasă recover in court "damage" caused by GfK Romania. There alansat information at that time that an audit made of CESP, an firmădin France, found pro-bleme serious measurement made deGfK TV. ARMA is citing sources, on his blog Tolontan, says căaudienţa reported on some channels is distorted! Theory conformcăreia measure TV audiences in Canada is not quite right, ciexistă handling measurement has been taken discuţieocazional, but about the process of anunţatul SRTV and GfK maiauzit not nothing.
A possible response of the disengagement institution publiceîn this problem would be a political factor. TVR's policy was subordinated uninstrument PSD's subservient by Alexandru Sassu. ŞiCosmin Alexander is part of a "brotherhood" media TrustulRealitatea, another media tool totally subordinate interests PSD via Sorin Ovidiu Vîntu.

"Cherchez la femme" or Cherchez la Vîntu?
Cainstrument to achieve employer goals, openly engaged înpolitică, this television with redactorişi whole army of technicians, was not serving the public interest and citizen alinformării correct, but the service exclusive acandidatului PSD Mircea Geoana standing invitation to spa SOV's dinreşedinţa Street Paris.
Mandate GfK furnizorunic current TV audience, will end next year, but Nafionalul Broadcasting Council is already preparing the specifications of the following licitaţieicare will take place in December 2011.
Maybe utilăintroducerea ...

view original

Current: Rosia Montana - a source of poison for Romania

Experts draw warnings
Written by George Roncea
Intervenţiilepublice on controversial gold mining at Rosia Montanăsunt increasingly supported in recent years. Appeal to issue gold Referendumpe mountains, launched by the Romanian Academy, to serious stârnitdezbateri among NGOs that have campaigned for Romanian salvareapatrimoniului at Rosia Montana. A referendum organizatfără informing the public about the situation RoşiaMontanănu is a viable alternative at this point as long as the mogul gold putereafinanciară allow launching false campaniipropagandistice and ten million, the media manipulândprin large scale population of Romania.
Resurselesocietăţii civilian professors and academics potcompara not throw money at stake for corporations that aurulromânesc fervor. "Current" is to present vedereargumentate points on Romanian gold scandal.
After recent luarede position of the Romanian Academy, published today proveninddin material environment NGOs specialized in environmental issues addressed cucâteva days ago Environment Minister, Laszlo Borbely. Preşedinteleorganizaţiei Muresene Sun Valley, engineer Dan-Calin Tocaciu, atrageatenţia the dangers of cyanide-based operation.

Attitude duplicity of governments to Rosia Montana

"RoşiaMontană remains a matter of attitude and MinisteruluiMediului duplicity of governments of any kind. At Rosia Montana oDistrugere Sustainable desired, and not sustainable development.
It has been 10ani the accident at the "Gold" Baia Mare in January 30, 2000, cåndun earth dam broke and 100,000 m3 of water with cyanide and have come into the River Lapus metalegrele and then in the Tisza and Danube. Firmavinovată went bankrupt, and the damage remained the Romanian state.
Dacăveţi want to forget the lessons of the past, it is born unmonstru largest and most dangerous, holding Rosia mining MontanăGold Corporation.
1. At Rosia Montana, the biggest problem will fiiazul settling. As results of impact assessment, fundulviitorului pond is full of cracks and crazing, which will not in any way fiizolate. That will happen in a karst area, plinăde Ponoare and springs. In some years, when the pressure is high suficientde, all groundwater to Arad in the urmăcontaminată. Finally. Irreparably.

The poison will reach the water and people

2.Celălalt great danger of the tailings pond dam is the enclosing depămånt lake. Any earth dam fisurează maidevreme or later. Just passing through a por şiîn water for dam will break. And to break his immediate trebuiedoar rain a little more than 100 years calculşi taken, done, gone the dam. Abrud area, 100-year rain nus happened for about 200 years and can come anytime. Depămånt dam is dangerous in itself and one that will be built is undersized and cåtde so high, 114 m. In one way or another, will come cyanide in water at or above people. Slow and masks saurepede and destructive!
3. Holding at Rosia Montana will be omină, but a career, a holding area. If it comes true deminerit with a hand in all the rules, with galleries located însubteran, I could help with some condiţii.Vreau mining holding a hand to preserve my clean environment, natural landscape untouched and unspoiled şiistoria complete. At Rosia Montana, vafi environment destroyed, the landscape turned into a huge pit of 5 mountains, unique history of the place destroyed. Unacceptable. Intolerabil.Inadmisibil.
4. Cyanide is a danger in itself (are inginerchimist), but the manner of handling them. Like a knife bucătărie.Poţi kill him! Or you can cut the bread. Mercury is also toxic Siva be banned. But silver amalgam has been used successfully without filling aintoxica spokesman. Botulinum toxin bound ridurile.Sau kill! Methane gas, ammonium nitrate can be dangerous doarmånuite incorrectly. so ...

view original

"Civil Society

FATHER JUSTIN TO 91 YEARS. Get Happy Birthday, Father!

PARINTELE JUSTIN LA 91 DE ANI. Intru Multi Ani, Parinte!

European Civilization began at the foot of the Carpathian Mountains. Cucuteni at New York University until April 25, 2010. Marija Gimbutas: "The Romanian space was the heartland of the Old European Civilization "

CIVILIZATIA EUROPEANA a inceput la poalele Muntilor Carpati. Cultura Cucuteni la New York University pana pe 25 aprilie 2010. Marija Gimbutas: "The Romanian space was the heartland of the Old European Civilization"

MAXIMUM immorality: Andrei Plesu exposed as a plagiarist by Adrian Marino. "Mafia Machado-Plesu ", put the wall on Marino's Testament "Life of a man alone ". Minima Moralia: Plesu has pockets Sartre and Adorno

MAXIMA IMORALIA: Andrei Plesu demascat drept plagiator de Adrian Marino. "Mafia Liiceanu-Plesu", pusa la zid in Testamentul lui Marino "Viata unui om singur". MINIMA MORALIA: Plesu i-a buzunarit pe Sartre si Adorno

Exempt: a new chance, not a victory

SCUTUL: o nouă şansă, nu o victorie

DOCUMENTARY. Plight of the Romanians in Ukraine: the deportations and mass killings to cultural genocide. Assoc Prof Dr Trajan Valentine Ponce forget about Romans

DOCUMENTAR. Calvarul românilor din Ucraina: de la deportări şi asasinate in masa la genocid cultural. Prof dr univ Traian Valentin Poncea despre romanii uitati

PARENT Univ Prof Dr Ovidiu Moceanu: FAITH Eminescu

PARINTELE Prof Univ Dr Ovidiu Moceanu: CREDINTA LUI EMINESCU

Cool DIGEST OF ICR stipends. Strategy Hungary in the Carpathian basin, disappeared from the site of a "Agencies for Romanians from Everywhere " - RGN Press. Good luck with Google

CIUDATENIILE PRESEI STIPENDIATE DE ICR. Strategia Ungariei in bazinul carpatic, disparuta de pe site-ul unei "Agentii pentru romanii de pretutindeni" - RGN Press. Noroc cu Google

DAUGHTER Caesar IVANESCU: Mircea Dinescu put my father in the grave. Testimony / Call / VIDEO

FIICA LUI CEZAR IVANESCU: Mircea Dinescu mi-a băgat tatăl în mormânt. MARTURIE / APEL / VIDEO

WHO balloon pump REALITY TV? From GfK to GDS, the Milu in URR from "22 " in Vox Publica, Cosmin Alexander succeeded to the Liana Patras vrajeasca a well on her head, Sorin Ovidiu Vintu

CINE UMFLA CU POMPA REALITATEA TV? De la GfK la GDS, de la Milu la URR, de la "22" la Vox Publica, Cosmin Alexandru a reusit sa o vrajeasca pe Liana Patras dar si pe seful ei, Sorin Ovidiu Vintu

Current: Rosia Montana - a source of poison for Romania

CURENTUL: Roşia Montană - izvor de otravă pentru România